Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea VII
de Petre Ispirescu
In vremea de demult, pe cind domnia in tara voda Vlad tepes, un negutator ce se afla in calatorie pre la noi, puse de se striga pe raspintii ca a fost pierduta o punga cu o mie de lei. El fagaduia o suta de lei celui ce o va gasi si i-o va aduce. Nu trecu mult si un crestin, om cu frica lui Dumnezeu, cum se aflau românii pe vremea lui tepes-voda, se arata dinsului si-i zise:
- Jupine negustor, mergind pre cale, la intorsura rascrucilor de din dosul pescariilor, am gasit punga aceasta.
Eu dau cu socoteala ca a dumitale trebuie sa fie, deoarece am auzit strigindu-se ca ai fi pierdut o punga cu bani.
- Adevarat, a mea este, si-ti multumesc ca mi-ai adus-o. Apucindu-se negustorul sa numere banii, se framinta cu mintea cum ar face sa nu dea suta de lei cea fagaduita. Dupa ce numara banii, la care se uita omul cu mirare, vazind ce face, ii puse la loc in punga, si zice celui ce ii o adusese:
- Am numarat, dragul meu, banii si am vazut ca d-ta ti-ai oprit fagaduiala. in loc de o mie de lei, am gasit noua sute. si bine ai facut, caci era dreptul dumitale. Iti multumesc inca o data ca m-ai cortorosit de ananghia in care era sa caz, si Dumnezeu sa te tie.
- Jupine negustor, raspunse crestinul, rau si fara cale zici d-ta ca-ti lipseste din punga o suta de lei. Eu nici n-am dezlegat-o macar sa ma uit intr-insa si nici ca stiu citi bani sunt intr-insa. Cum am gasit-o, asa ti-am adus-o.
- iti spusei, mai zise negutatorul, cu grai scurt si cam in dodele, ca am pierdut punga cu o mie de lei; tu mi-ai adus-o numai cu noua sute. Asta e! Daca voi mai mult, nu pot da. si apoi cind e la cea de pe urma, da jalba si ma trage la carvasara.
Omul se rosi pina in albul ochilor de rusine, cind vazu ca il si banuieste, il si martafoieste. Nu mai zise nici pis, ci iesi luindu-si ramas bun si se duse drept la voda de se tingui:
- Maria-ta, zise el, nu mi-e de suta de lei cea fagaduita, ci mi-e mai mult ca ma banuieste a nu fi om de omenie, cind eu stiu ca am fost curat ca argintul lamurit si nici prin gind nu mi-a trecut macar sa ma ating de al altuia.
Voda pricepu tertipurile negutatorului, caci era un mehenghiu de om si porunci sa i-l aduca. Fiind de fata si jeluitorul si piritul, voda iesi la judecata. El asculta si pe unul si pe altul. si punind vorbele ambilor in cumpana dreptatii, vazu in care parte bate. Apoi, uitindu-se tinta in ochii negutatorului zise:
- Jupine negustor, la curtea mea nu se stie ce este minciuna. Ea este prigonita crincen. Tu ai pierdut o punga cu o mie de lei si ai gasit cu cale sa pui sa se strige pe la raspintii. Punga ce ti-a adus crestinul asta era cu noua sute de lei. Lucrul era invederat ca aceasta nu era punga ce tu ai pierdut. Cu ce drept ai priimit-o? Sa dai dara punga inapoi omului ce a gasit-o, si sa astepti pina ti se va gasi punga ce tu ai pierdut. Iara tu, crestine, adaose voda, intorcindu-se catre tinguitor, sa pastrezi punga pina ce se va arata cel ce a pierdut-o.
Asa se si facu caci nu era chip sa se faca intr-altfel. Vlad-voda tepes judecase. Negutatorul o pati si se cai toata viata lui de fapta cea neomenoasa ce savirsi. Ce sa zici? Nu e dupa cum vrea omul, ci dupa cum vrea Domnul. Voind a pacali pe cel ce ii gasise punga, se pacali insusi pe sine.
Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea I
Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea II
Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea III
Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea IV
Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea V
Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea VI
Povesti despre Vlad-Voda Tepes - Partea VII
Aceasta pagina a fost accesata de 1856 ori.
