Vorbele batranesti sunt pietre nestimate

Vorbele batranesti sunt pietre nestimate

de Petre Ispirescu


Badea era un baiat de treaba. El isi vedea de munca cimpului, isi ingrijea vitele si ducea sarcina casei tatani-sau, mai bine decit multi oameni maturi. La dinsul toate era jucarie. Lucrurile cele mai grele pe care ceilalti le facea cu mare anevointa, la el era floare la ureche. Era inimos si cu voie-buna, nevoie mare. Numai dupa umblet, il cunostea satenii. Avea un mers mindru si el totdauna cinta. Niciodata nu-l vedeai trist. Apoi unde punea el mina, punea si Dumnezeu mila. Era blind, supus la cei batrini si ascultator, incit tutulor le era drag sa se uite la dinsul. Fetele insa se bateau dupa dinsul. Lui nu-i placea flecariile si vorba lui era vorba de om in toata firea. Cind trecea cite un batrin pe dinaintea casei lor, el se scula in picioare si apuca inainte de-i da buna ziua.

Toate bune. Un lucru insa nu-l domirea pe el. De ce cind trecea el pe la alde mos Panciu, si-i da buna ziua, acesta ii raspunde: "Multumim dumitale, imparate”. De una, asa era, cum zicea mos Panciu. Lui nu numai ca-i placea sa-l vaza, dar i se scurgea ochii dupa dinsul, cind trecea pe acolo. si avea la ce se uita mos Panciu: Badea umbla cu o caciulita de hirsie buna, pusa intr-o parte ca un militar d-aia vitejii, purta niste itari albi, in picioare opinci cu nojitele legate de picior, de socoteai ca sunt turnate acolo; o camase pe dinsul de borangic cu minicile largi, de s-o spargi cu limba, si pe d-asupra cu tundra prinsa de git cu incheietori si lasata cam pe un umar, parc-ar fi fost un fecior de domn, nu altceva.

N-avem nevoie a mai spune ca era nalt ca un bradulet, mustacioara trasa, stii colea, ochii lui mincau foc, si cu chica lasata pe spate.

Ii placea lui mos Panciu sa se uite la dinsul, vezi bine, caci si el fusese un pui de românas.

In tineretile lui, sarbatoarea da raita prin sapte sate, si cite alea toate nu facea el!

Cum, cum, Badea nu putea sa-si dea seama de felul cum ii multumea mos Panciu cind ii da buna dimineata, ori buna seara.

Trecu ce trecu si Badea se insura. Dupa aceasta mai trecura la mijloc vro citeva luni si el nu rnai intilnise pe mos Panciu. in cele din urma, aducindu-si aminte de el, Badea zise in sinesi: "O sa-mi fac treaba sa trec pe la nea Panciu, ca nu l-am vazut de mult".

Ceea ce zise si facu: trecu pe la casa Panciului si iaca ca el tocmai sta dinaintea ogradei.

- Buna dimineata, nea Panciule. Ce mai faci? Esti sanatos? zise Badea.

- Multumim dumitale, om in rindul oamenilor. Iaca si eu p-aci cu batrinetele. Ce sa facem?

De unde pina aci il facuse tot imparat, acum il face om in rindul oamenilor. La aceasta nu se astepta Badea. Ba ca o fi una, ba ca o fi alta. As, nu putea el ghici ascunsul vorbelor batrinului. Se mai gindi, se razgindi. Nimic.

Ii ramase in minte aste vorbe. El insa isi cauta de ale lui ca si pina acum. Dar fiindca vorba aluia: om in lume n-a statut a fi fericit cu desavirsire, Badea dete peste o muiere a dracului: lenesa, puturoasa si guraliva. De cum se facea ziua, o lua papuc la drum pin sat. Nici tu casa, nici tu masa, nici tu de unele. La ea nu se stia de nimic.

Bietul Badea la inceput ii spuse cu binele ce avea sa faca. As, unde sa-l asculte. Ea se lua la colt cu dinsul. ii zise si mai cu raul. De loc. ii zise apoi si in adunarea batrinilor. Ea se facu si mai artagoasa. Se caia bietul Badea ca-si inchisese lumea cu dinsa.

Daca vazu ca nu e chip de indreptare, urca Dealul Mitropoliei si se desparti de nevasta.

Ei! mult dupa asta intimplare, nu stiu cum se facu, nu stiu cum se drese, ca Badea trecu iara pe la mos Panciu si, vazindu-l, ii zise:

- Buna ziua, nea Panciule. in cit ai mai lasat-o?

- Multumim dumitale, om ca neoamenii. Iaca fac si eu umbra pamintului, pina intr-o zi...

Badea al nostru puse ochii in jos, pleca cu coada intre picioare si tocmai acum incepu a veni si el d-acasa.

Se multami in cele din urma, ferindu-se sa nu incalece si pe calul altuia.


(1879)




Vorbele batranesti sunt pietre nestimate


Aceasta pagina a fost accesata de 962 ori.
{literal} {/literal}