Neajunsurile socotelii cu bobii

Neajunsurile socotelii cu bobii

de Petre Ispirescu


Preotul Musat, dintr-un satucean,se dusese la o moara, cu paracliserul, ca sa macine citiva saci cu griu si cu porumb. si fiindca nici in satul lor, nici in satele invecinate nu erau mori, preotul fusese nevoit sa se duca tocmai la al patrulea sat. Era in postul Pastelui.

Injuga boii la car, puse grauntele intr-insulsi hais-cea, merse omul pre indelete, si tocmai a doua zi seara ajunse la moara. Pina sa-i vie rindul de macinat, mai zabovi vro doua zile, caci era mare imbulzeala. Cind sa bage in cos, auzi tragind clopotele. Deodata ii sari inima.

Se duse iute si cerceta, apoi se intoarse repede si zise tircovnicului:

- Aide, dascale, mai iute acasa, ca ne-a apucat Pastele de pe urma.

- Ce spui, parinte?

- Iata aci in sat a si sosit, si pina in ziua va ajunge si la noi; ce sa ne facem?

- Sa-l mai oprim nitel

- As! nu se poate.

- Dar ce facem grauntelor ce am adus sa macinam? il mai intreba paracliserul.

- Ca bine zici tu, dascale. Ramii tu dara aci, grabeste de ispraveste mai curind, si vezi de vino intr-un suflet, ca eu ma duc sa fac invierea.

- Dar cum se facu pozna, parinte, de te apuca Pastele asa fara veste?

- Dracul stie, raspunse preotul. Eu atit stiu ca postul cel mare este de patruzeci si opt de zile. Atitea si boabe de porumb am pus in buzunar la lasatul de sec. in fiecare zi am scos cite unul si acum, cind caut, vaz ca mai sunt inca multe. Pesemne ca s-a izmenit lumea.

Pasamite preoteasa bagase de seama ca sotul sau purta boabe de porumb in buzunar; banuise ca ii place a rontai in post, cind si cind, cite o boaba la lucru, si ii mai adaogase o mina, inainte d-a pleca la moara. Sarmana, credea ca facind asa, umbla dupa gustul barbatului.

Asta fusese ce zapacise pe bietul preot.

Ajungind acasa, suparat si abia rasuflind, incepu a trage ale clopote de credeai ca o sa le sparga. Oamenii se mirara cum de, asa din chiar senin, ii cheama popa la biserica. Aflara ca este sintele Pasti, dupa ce se adunara. Savirsind slujba invierii, se intoarse preotul acasa catranit si coplesit de rusine. Aci gasi pe preoteasa suparata foc

- Da, bine, parinte, ce mai fuse si asta? Ce fel de Pasti mai facusi si sintia-ta, fara colaci, fara oua rosii si fara sa ne dai de veste de mai inainte, ca sa stim si noi ce facem?

- Ia, fa si tu cum vei putea, raspunse preotul. Nu stiu cine dracul a gonit Pastele cu citeva zile mai-nainte. si daca era sa fie dupa boabele de porumb din buzunarul meu, eram s-o ducem tot intr-un post. Parca tot fatau. Noroc cu niste crestini ai lui Dumnezeu din satul unde am fost la moara si de la cari am aflat ca a sosit Pastele

- Ce spui, parinte, de boabe si de fatat? Eu ti-am pus o mina, sunt acum citeva zile, socotind ca iti place sa le rontai.

- Taci, preoteasa! Ptiu! Uciga-te toaca, satano! Ma speriasem ca o sa raminem fara Paste.


(1879)




Neajunsurile socotelii cu bobii


Aceasta pagina a fost accesata de 866 ori.
{literal} {/literal}