Tapul si sarpele

Tapul si sarpele

de Petre Ispirescu


Un tap, voind sa treaca intr-o livede, fu silit sa dea printr-o apa ce curgea intre el si acea livede. si fiindca n-avea incotro, se lasa in girla si incepu sa inoate.

Cind era pe la jumatatea girlei, se pomeneste pe linga dinsul cu un sarpe ca-i zice:

- Mai, tapule, ia-ma si pe mine sa ma treci la uscat.

Tapul, temator, ii raspunse:

- Tu vezi bine ca abia pot sa-mi duc parul de pe mine, si tu mai ceri sa te iau si pe tine?

- Asa o fi; dara iata ca umblu sa ma inec, si atita prietenie nu pot gasi la tine?

Tapul il lasa sa se urce pe dinsul, si-si puse toate puterile ca sa inoate spre a iesi cu bine dincolo. sarpele, daca se vazu calare pe tap, incepu a se incolaci impregiurul gitului si a-l stringe ca sa-l sugrume.

- Da' ce faci, prietene? ca, uite, nu mai pot rasufla si o sa ne inecam amindoi.

- Vezi ca mie mi-e foame; acum esti in mina mea si as vrea sa mi-o potolesc cu tine.

- Foame, foame; prieten, prieten; dara cu o mortaciune socotesti tu sa te indestulezi? Asteapta nitel pina sa iesim la margine si acolo sa-ti arati prietenia. Acum mai slabeste-ma din dragoste, ca sa pot inota.

Sarpelui ii placu vorbele ce auzi si, mai slabind pe tap din chingi, acesta isi puse toate puterile, mai inota ce inota si ajunse la uscat cu sarpe cu tot.

Pe cind inca inota, se gindea la prietenia sarpelui si incepu a nascoci la mijloace de a-si mintui viata. Dupa ce iesira la uscat, tapul prinse a zice:

- Sarpe, tu mi-ai cerut prietenia, eu ti-am dat-o. M-am luptat cu primejdia si am iesit la uscat cu bine. Fa-mi si tu hatirul acum si da-te jos, ca sa ne masuram, cine este mai lung? Apoi ma vei minca in buna-voie.

- Ei, haide, de, sa nu zici ca nu ti-am fost prieten! si dindu-se jos de pe grumajii tapului, astepta sa se masoare cu dinsul.

Tapul asta si voia. Cum il vazu jos, se rapezi cu coarnele de sfarima capul sarpelui si-l strivi calcindu-l cu copitele lui cele tari.

Dupa ce il vazu pus bine, intinzindu-l cit era de lung, zise:

- Vezi asa; mie imi place prietenia, dara sa fie dreapta. Ce erau incolaciturile alea impregiurul grumazului meu?

Piei acum cu prietenia ta cu tot, sa-ti auz de nume si sa te vaz cind mi-oi vedea ceafa!


(1886)




Tapul si sarpele


Aceasta pagina a fost accesata de 35287 ori.
{literal} {/literal}