Gradina esperidelor

Gradina esperidelor

de Petre Ispirescu


Iaca si istoria gradinei Esperidelor: spune la cartile paginesti, dragii mosului nepoti si nepoate, ca la nunta lui Joe cu Junona fu mare tambalau, in ostrovul Creta, din tara elineasca sau greceasca, unde se cununara ei. Toti zeii fura martori la insotirea lor.

Mai spune iarasi ca Joe lua de nevasta pe Junona fara voia parintilor ei. Poate ca unde erau frati, si inca frati gemeni.

Cum cam se vede treaba, nici ea nu-l prea vrea, caci Joe numai prin viclenie o putu indupleca, si iata cum:

De multa vreme Joe umbla dupa Junona. batindu-i capul si spuindu-i ca moare de dragoste pentru dinsa. Ea nu-l facea haz, si totdauna il lasa cu buzele umflate. De ce Joe se aprindea mai mult de dragoste pentru dinsa, d-aia Junona nu-l baga in seama si fugea de el.

Nu mai stia ce sa faca tesmenitul de Joe, ca sa moaie inima tiranei de Junona. intr-o zi el o zari cum se plimba cam razna de curtencele sale, si cum, ostenindu-se, se pusese jos ca sa se odihneasca. Atunci el trimise asupra locului o vijelie si o ploaie de turna cu ciutura. Pe cind inca ploua, Joe se facu un cuc si cazu la picioarele Junonei, ud leoarca si tremurind de frig, ca si cind vijelia l-ar fi luat si l-ar fi aruncat acolo.

Junonei i se facu mila de biata pasarica; vezi ca ea, mare, nu cunostea viclenia lui Joe. Se indura, deci, o lua de jos si o baga in sin.

Atita ii trebui si lui Joe, caci facindu-se la loc zeu cum era el, dupa ce se dezmierdase in sinul cel fara de moarte al zeitei, se bucura si de imbratisarile ei. Ea, vazindu-se amagita, n-avu incotro, ii fagadui ca il va lua de barbat, si prin urmare nunta se facu dupa legea zeilor celor mari, fata fiind toata leaota lor zeiasca. intre alte lucruri bune ce Junona aduse de zestre barbatului sau, fura si niste pomi ce faceau mere de aur, si pe cari si ea le dobindise in dar de la muma-sa. Joe, ca sa-i fie pomii la buna pastrare si sa nu se atinga nici pui de pasare de dinsii, ii rasadi intr-o gradina ce era tocmai la marginea lumei, despre apus, sub muntele Atlante, de unde iese noaptea.

Gradina era a unor fete ce se numeau Esperide, dupa numele tatalui lor Esperu. Ele erau mai multe la numar, tot una si una de frumoase, harnice si destepte. Aceste fete asa de bine ingrijeau de gradina lor incit sa fi dat mult cu multul nu gaseai prin ea nici firicel de palamida, ori de pir, sau alta buruiana uricioasa.

ti-era draga lumea sa privesti la o gradina asa de cu amaruntul cautata. Se dusese vestea in lume despre dinsa, si toti cu totul ziceau ca nu este alta ca gradina Esperidelor de frumoasa. Tocmai pentru aceia si Joe alese aceasta gradina in care isi rasadi el pomii lui ce faceau mere de aur si ii dete sub ingrijirea acestor fete.

si ca sa fie si mai bine paziti de vreo hrapire, dete fetelor pentru gradina un paznic neadormit. Acest paznic era un balaur cu o suta de capete de care nu se atingea somnul. si ce e dreptul ca bine le pazi, pina ce Ercule ii veni si lui de hac.

Mai tirziu, pentru slujbele lor cele credincioase, Joe aseza pe aceste fete in cer, printre stele, drept rasplatire, si le dete numele de pleiade, adica, cum le zicem noi pre limba si in legea noastra cea romāneasca: Closca cu pui.

si fiindca ele toate la un loc alcatuiesc o adunare de stele frumos asezate pe cer, invatatii de azi dau numirea de pleiada la o mina de oameni alesi cari se deosebesc prin faptele sau prin scrierile lor cele frumoase, zicind: pleiada poetilor, pleiada eruditilor; sau cum le-am zice noi pre limba noastra: infratirea la un loc a celor mai alesi facatori de versuri sau de invatati.

(1879)




Gradina esperidelor


Aceasta pagina a fost accesata de 1050 ori.
{literal} {/literal}