Ciocarlanul si mirtanul
de Petre Ispirescu
Ciocirlanu-aflase
De p-unde umblase
Ca berea imbata.
Un bob de orz cata,
in apa mi-l lasa de se plamadeste,
si cu dinsa gura ades mi-si clateste.
Voind ca sa faca el acum pe beatul,
Coada si-o pleosteste, cu capu-ntr-o parte,
Aripa-si tiraste, siovai cu umblatul,
Merge rizind foarte.
Cind, dodata, hat!
Da ca intr-un lat
in ghiara pisicei. Treaz fiind din fire,
Zice Ciocirlanul:
"E de dimineata si din norocire
Gustarea ti-e gata. Dar pe nespalate
Cum sa minci, firtate?"
Atunci mi se pune pe spalat Mirtanul
Tot cu cite-o laba. Cu-alta prada-si tine.
Pasarea-i mai zise: "Asculta, vecine,
Cu ambele te spala ; nu vezi ca-s beat mort
Nu fac nici un ort?"
Pisoiul se-nseala, si asa si face;
Cind, sfirr! Ciocirlanul zboara-apoi in pace.
Cotosmanul gales, privind la el sus,
Zise: "Sa n-am parte in veci de vinat,
De m-oi mai spalare pin-ce n-am mincat".
"si eu sa n-am parte d-aripile mele,
Motatul raspunse, p-o ramura pus,
De voi mai cata
A ma imbata.
si de m-ai mai prinde, fa-ma farimele".
De atunci, mai frate,
Cotoiul se spala cind e pe mincate.
(1880)
Ciocarlanul si mirtanul
Aceasta pagina a fost accesata de 1787 ori.
