Ora, ora morilor
de Petre Ispirescu
Acesta se joaca de copii, amestecati, baieti si fete. Jocul se incepe alegindu-se doua tabere. Una de trei copii, tabara I; cealalta de oriciti copii vor fi la joc, tabara II.
Doi dintre copiii, cei mai potriviti la inaltimea trupului din tabara I, se fac poarta. Cel de al treilea, care e si mai istet se face portar, si zice ca este Luna.
Copiii din tabara II isi aleg si ei capetenie pe cel mai mare dintre dinsii, si zic ca este Soarele.
Copiii-poarta se pun alaturea, unul linga altul, la o departare de un pas, si se tin de mini; adeca: cel cu mina dreapta tine pe tovarasul sau de mina stinga. Cind ridica minile in sus, ramine loc printre dinsii deschis, asa incit inchipuieste a fi o poarta.
Ceilalti copii din tabara II, in sir unul dupa altul, cu capetenia lor in frunte vin si se opresc dinaintea portii. Copiii, cari alcatuiesc poarta, lasa minile in jos, aratind adeca ca poarta este inchisa. Capetenia taberei II, adeca Soarele, zice portarului:
- Ora, ora morilor,
Deschideti portile!
- Ale cui porti?
- Ale lui Cataram-voda
- Ce dai vama?
- Un catel.
si un purcel.
si pe (cutare) de un picior.
Atunci portarul, adeca Luna, face semn copiilor-poarta sa ridice minile in sus, adeca sa deschiza portile.
Capetenia taberei II, Soarele, trece prin poarta cu toti copiii dupa dinsul. Cind este sa treaca si cel din urma din copiii taberei lui, copiii-poarta lasa minile in jos si-l opresc. Portarul, adeca Luna, intreaba pe copil, la cine se trage el? Copilul raspunde, ca se trage ori la Luna, ori la Soare, dupa cum i se pare lui.
Pe cind se face aceasta, capetenia taberei II, Soarele, ocoleste portile cu toti copiii taberei lui dupa dinsul si vine iarasi dinaintea portii. Ca si la intiiasi data, porunceste sa se deschiza portile, si i se raspunde ca in intiiul rind. Soarele trece iarasi prin poarta si portile opresc pe cel din urma copil, precum a facut la intiiul copil oprit. Codirla, cel oprit, se trage iarasi la cine vrea el, adeca ori la Soare, ori la Luna. si tot astfel pina ce Soarele nu mai ramine cu nici un copil.
Atunci se face o dunga pe pamint cu un bat. Capeteniile taberilor, adeca Soarele si Luna,vin fata in fata, unul de cealalta parte de dunga, altul de ceastalalta parte. si punind fiecare piciorul cel drept tocmai pe dunga, intind minile unul catra altul. Unul tine minile cu podul palmei in sus, si cu cele patru degete, afara de cel mare, indoite facute cirlig; celalalt tine minile cu dosul palmei in sus si tot cu degetele incovoiate, facute cirlig, o pune pe minile celui dintii, asa ca sa se apuce degetele lor ca in scoabe, si se inclesteaza.
Apoi vine un copil de al fiecarei tabere si apuca pe capetenia lui in brate, pe de la spate, si apoi altul, si apoi altul - pina se insira fiecare copil la tabara unde s-au tras ei.
Cind sunt gata toti, incep a trage unii intr-o parte, altii intr-alta parte, pe capeteniile lor, cari se tin bine inclestati de degete.
Daca trag copiii Lunei pe copiii Soarelui preste dunga de pe pamint, atunci se zice ca a biruit Luna; iara daca trag copiii Soarelui pe aceia ai Lunei preste dunga, atunci se zice ca Soarele a biruit. Mai adesea insa Soarele biruieste.
Se intimpla citeodata, ca capeteniilor sa li se moaie degetele si sa scape, ori ca dinadins scapa, atunci amindoua taberile dau pe spate, si cad cu gaibaracele in sus unul preste altul. Atunci rid unii de altii, si rid pina se strimba de ris; dupa aceea ori incep jocul din nou ori se incepe altul.
Preste Milcov jocului acestuia ii zice de-a Halea-Malea. Iata cum spune dl. A. Lambrior ca se joaca el ("Convorbiri literare", nr. 1 din 1 aprilie 1875, anul IX):
"Copiii trec in sirag pe sub doua mini a doi dintre dinsii, ce le tin in chip de poarta. La intrare se schimba urmatoarele vorbe intre capetenia siragului si intre pazitori:
- Halea-Malea
incotro ti-e calea?
- Deschide-ti portile!
- A cui porti?
- A celui Basaraba!
- Ce dai vama?
- Un catel, s-un purcel,
si pe.... cutare De-un picior!
indeobste capetenia jocului fagaduieste pe acela dintre ai sai despre a caruia voinicie e sigur. Daca portarii izbutesc sa prinza pe cei fagaduiti in doua rinduri, scapa de sarcina lor si acestia le iau locul."
(1885)
Ora, ora morilor
Aceasta pagina a fost accesata de 2169 ori.
