Jocul in cinci pietri
de Petre Ispirescu
Se aleg cinci pietri cit se poate mai gogonete. Marimea lor cauta sa fie cam cit o nuca, nici prea mare, nici prea mica; de mijloc. Una din pietri trebuie sa fie nitel mai rasarita, pe care o si numesc topuz.
Jocul se face intre doi copii. Se aseaza jos unul impotriva altuia si incepe.
Unul din copii ia pietrile in mina dreapta si le arunca in sus pe toate deodata. Pina sa se lase ele jos, copilul intoarce mina iute si le prinde pe dosul minei, cite poate. Apoi pe cite a prins le arunca iarasi in sus; si pina sa se lase ele, copilul intoarce iarasi mina iute pe fata si le prinde.
Pentru cele ce au cazut jos, arunca topuzul in sus, si pina sa se lase el, copilul apuca iute una din pietrile cazute si, intorcind mina, prinde in ea topuzul in lasarea lui, si asa face pentru toate pietrile de jos. Aceasta este figura I.
Daca scapa topuzul, se cheama ca a spurcat, si incepe celalalt jucator sa puna in lucrare jocul.
Iar daca nu scapa topuzul merge inainte si face figura II.
Aceasta figura se pune in lucrare in chipul urmator: Arunca topuzul in sus, tiind toate celelalte pietri in mina, si pina se coboara topuzul ca sa-l prinza in mina, da drumul pietrilor, care cad risipite; apoi le ia una cite una, tot aruncind topuzul in sus.
si trecind la figura a treia, care se numeste pumn, arunca topuzul in sus, si pina se coboara el ca sa-l prinza, lasa jos toate pietrile deodata in gramada; apoi aruncind din nou topuzul in sus, ia toate pietrile deodata de jos si prinde si topuzul.
Figura a patra se face in chipul urmator: Aseaza pietrile in rind la o departare de vro doua degete una de alta, si apoi aruncind topuzul in sus pentru fiecare din ele, le ia una cite una, fara sa atinga pe celelalte.
Apoi pentru figura a cincea, aseaza pietrile la departare una de alta de cite un deget, si tot in sir. Acum, ca si la figura de mai nainte, ia pietrile una cite una, fara ca luind o piatra, sa atinga pe cealalta si tot aruncind topuzul in sus, pentru fiecare piatra.
Iar daca ajunge pina aci, vine figura a sasea, care se face astfel:
Pune pietrile iarasi in sir, la departare una de alta tot de un deget; insa de asta-data, aruncind topuzul in sus, le ia pe toate deodata.
Figura a saptea se numeste put, care se face in acest chip:
tine mina stinga asa ca sa atinga de pamint degetul cel mic in toata lungimea lui. Aduce degetul aratator si-l uneste cu cel mare virf in virf ca sa lase partea de sus a minei sa inchipuiasca un O. Pietrile stau jos si, aruncind topuzul in sus, ia una cite una si le lasa pe gura putului, adeca prin O.
Cea din urma figura este poarta. Ea este a opta.
Ea se face cum urmeaza:
Aduce degetul aratator preste degetul din mijloc, impletindu-l astfel ca sa steie locului. Preste acesta aduce degetul numit inelarul, si-l face sa steie impleticit ca si aratatorul. Apoi intoarce mina cu podul palmei in jos, si virful degetului diq mijloc, atingind pamintul deodata cu virful degetului celui mare, inchipuieste poarta. la pietrile in mina dreapta, o duce pe sub cea stinga, o aduce pe deasupra ei, si lasa pietrile sa caza dinaintea portii. Jucatorul ia topuzul in mina si protivnicul sau isi alege una din pietrile cazute, pe cea mai razlatita de celelalte, ori pe care i se pare lui ca ar fi mai greu de bagat pe poarta. Pe aceasta este dator jucatorul biruitor sa o bage in urma tuturor pe poarta si deodata. Pe celelalte insa, aruncind topuzul in sus, le poate atinge cite nitel, nitel, pina sa le aduca dinaintea portii si sa le deie drumul inainte, fara insa sa atinga pe vreuna din celelalte.
Dupa ce a savirsit si aceasta figura cu bine, se zice ca jucatorul biruitor a ramas pe protivnicul sau si ii trebuie rasplata.
Aceasta se face astfel: biruitorul pune palma dreapta pe pamint. Biruitul aseaza pe dosul palmei biruitorului toate cinci pietrile, astfel ca sa fie cit se poate mai razletite una de alta. Fiecare din pietri se numeste a fi ceva. Adeca, topuzul este topuz; una din pietri se zice ca este sabie; alta, sulita; alta, pasare; si alta mita sau altceva ce zgirie. Biruitorul arunca pietrile in sus, si cite prinde in mina, pentru atitea da biruitului cite trei lovituri, dupa firea osindei pietrilor hotarite sa fie nu stiu ce, si prinse de el.
Adeca, daca a prins topuzul, de trei ori loveste cu pumnul in mina biruitului, care o tine intinsa cu palma pe pamint, va sa zica il loveste preste dosul minei. Pentru sabie il loveste cu mina cu care da ca si cu o sabie. Pentru sulita il impunge cu degetul aratator. Pentru pasare il ciupeste, si pentru mita il zgirie. Trebuie sa se stie, ca pentru fiecare din osinde, de cite ori da, biruitorul trebuie sa arunce topuzul in sus si pina sa se coboare ca sa-l prinza, cum face la joc, el sa loveasca mina biruitului si apoi sa-si intoarca mina sa rapede sa apuce topuzul.
Se intimpla uneori ca tocmai cind incepe a da osinda, sa spurce jucatorul biruitor, si atunci conteneste jocul. Iara daca nu, dupa ce sfirseste de dat osinda, incepe jocul din nou.
(1885)
Jocul in cinci pietri
Aceasta pagina a fost accesata de 1915 ori.
