Arsicele - Jocul in bei-bun

Arsicele - Jocul in bei-bun

de Petre Ispirescu


Acest joc se joaca numai in doi. Este joc pe puse si joc pe nepuse.

Jocul pe puse se urmeaza astfel: Se aseaza amindoi copiii jos, unul impotriva altuia. Se invoiesc mai intii de cit sa le fie giolul, de unul sau de doua arsice.

Ei pot altfel sa aiba mai multe arsice. Ba unul poate sa aiba mai multe, altul mai putine; dar acestea n-au de a face cu jocul intru nimic.

Sa zicem ca s-au invoit cu giolul de doua arsice: pune deci fiecare cite doua. Unul dintr-insii ia in mina aceste patru arsice si da, apoi le ia si celalalt si da si el; astfel unul dupa altul pe rind. Se cheama ca da tinind amindoua giolurile in mina si, saltind-o in sus, lasa arsicele sacaza jos. Cite arsice se intimpla sa caza cu siciul in sus, pentru atitea pune cel ce a dat, cite doua miele, si apoi tot el da din nou. Cind nu cade nici un arsic pe muche, se zice ca sunt moarte. Atunci le ia de jos celalalt copil si da dinsul. Cel ce da arsicele le ia, daca unul sau mai multe din ele cad cu beiul in sus; iar daca cade si siciul si beiul, se numeste sici si bei, si le ia celalalt.

Cel ce a luat arsicele lasa jos numai giolul sau, celalalt trebuie sa puna si el atitea arsice, adeca, de cite s-a hotarit sa fie giolul, si cel ce a cistigat incepe jocul.

Cind unul din copii sfirseste arsicele, giolul cistigatorului ramine jos, daca giolul este de un arsic; iar daca este de doua, atunci ia un arsic si ramine jos numai unul. Pe acest arsic il surchideste, incepind cistigatorul si apoi pe rind, odata unul, odata altul.

Surchideala se face in chipul urmator:

Se ia arsicul cu doua degete, adeca cu degetul cel mare si cu degetul aratator, de muchi, cam de la capat, copilul stringe usurel degetele, salta putin mina in sus si lasa sa scape arsicul, aducind degetul aratator pe deasupra celui mare. Arsicul cade rotindu-se preste cap.

Daca cade beiul cind surchideste baiatul cistigator, il ia si jocul inceteaza, deoarece pierzatorul nu mai are arsice ca sa urmeze jocul; iar daca cade cu siciul in sus, atunci pune doua miele si jocul urmeaza.

Daca cade cu siciul in sus la copilul care a sfirsit arsicele cind surchideste, mai da o data, fiindca n-are sa puna; iar daca cade bei, baiatul cistigator este dator sa puna doua miele si jocul urmeaza.

Pune cite doua miele, daca asa le-a fost vorba de la inceput ca giolul sa fie de cite doua miele; iara altfel pune cite o miala.

Asa se joaca in b e i - bun pe puse, iara pe nepuse se deosebeste oarecum.

Tot asa se aseaza unul impotriva altuia, tot asa hotaraste de cite miele sa fie giolul; tot asa da unul dupa altul; numai cind giolurile cad cu siciul in sus nu se pune nimic; asemenea nu se tine in seama cind arsicele cad sici si bei, ci se ia numai atunci cind a cazut, unul sau mai multe arsice bei de catra cel ce a dat.

Asemenea si la surchideala nu se tine in seama siciul, ci numai cistigatorul este dator sa puna cind cade bei la cel ce pierde.

De multe ori se intoarce jocul de la surchideala si cistigatorul pierde toate arsicele.

Astfel se joaca pina ce unul din copii spala pe celalalt. Se zice ca l-a spalat cind jucatorul pierde toate arsicele.

Iara daca copilul care a pierdut isi arata sotului sau parerea de rau ce simte, acesta il intimpina cu vorbele:

- Mai! da prost mai esti tu, mai cum se poate sa plingi tu dupa niste oase pacatoase.

Sunt unii baieti care stiu sa potriveasca arsicele cum sa caza intotdeauna bei. De acesti copii se feresc ceilalti, sub cuvint ca ei sunt giolari.

Asemenea se feresc si de cei circotasi, sub cuvint ca fac cu soalda.

(1885)




Arsicele - Jocul in bei-bun


Aceasta pagina a fost accesata de 6811 ori.
{literal} {/literal}