Jocul in armean
de Petre Ispirescu
Acesta se joaca de oriciti baieti s-ar invoi.
Mai intii se inteleg asupra armeanului cit sa fie de mare. Armean se numeste un semn ce se face pe fata pamintului ca un cerc. Cei mai giolari fac armeanul cit roata morii, cei mai agiamii il fac mai mic.
Dupa ce s-a facut armeanul, se inteleg de cite miele, puse de un baiat deodata, sa fie giolul. Trage in mijlocul armeanului o dunga dreapta si aseaza giolurile rind ca soldatii.
Apoi se invoiesc de la citi pasi din marginea armeanului sa deie.
invoiti asupra tuturor acestora, apoi se aleg, cine sa deie intii, al doilea etc. Pentru aceasta, unul din baieti aduna ichiurile de la toti jucatorii, le da ca la bei-bun, lasindu-le sa cada din mina toate deodata. Al cui ichiu cade mai intii bei. este baciul, adeca cel ce trebuie sa deie intii, al celui ce cade al doilea, vine dupa baci, si asa mai departe pina se cunoaste rindul tuturor. Celui ce ramine pe urma i se zice codirla.
Sfirsindu-se si alegerea, se duc toti jucatorii la departarea ce s-au invoit, adeca de acolo de unde trebuie sa deie. Baciul incepe si dupa dinsul pe rind ceilalti pina la codirla.
Fiecare ocheste si se sileste a lovi cu ichiul sau arsicele din mijlocul armeanului.
Cine loveste, si loveste bine ca sa iasa arsicul lovit afara din armean, de partea ceealalta, acela este baciul cel nou la jocul urmator. Cite arsice ies, atitea ia. Daca vreun arsic nu iese de tot din armean, ci ramine pe marginea armeanului, se cheama ca a cazut pe apa. Atunci baiatul ce a lovit arsicele surchideste acest arsic de trei ori. Daca cade bei, il ia; daca nu, il pune la loc, acolo unde a cazut.
Daca n-a iesit nici un arsic afara din armean, le aseaza iarasi la rind in mijlocul armeanului, ca la inceput, si da altul pina ce unul din jucatori loveste bine si iese vreun arsic afara din armean. Cel ce a lovit si a scos vreun arsic din armean are dreptul sa deie tot el, de atitea ori cit va putea pina ce va spurca. Se zice ca a spurcat cind nu iese afara nici un arsic din cele lovite de dinsul.
Dupa ce baciul a facut ruptoarea si a scos unul sau mai multe arsice din armean, apoi da de acolo de unde i-a ramas ichiul.
Daca ichiul i-a ramas mai departe ceva de rindul de arsice din mijlocul armeanului, incit nu le poate ajunge cu mina, jucatorul care trebuie sa scoata si pe celelalte arsice din armean pune calciiul acolo unde este ichiul si-i da duca. Se zice ca-i da duca, ochind arsicele de acolo de unde a pus calciiul in locul ichiului, si de acolo loveste arsicele cu ichiul.
Se intimpla ca ichiul baciului, sau al altuia din jucatori, sa risipeasca arsicele. Atunci nu se mai insiruiesc la locul lor in mijlocul armeanului, ci ramin acolo unde au apucat sa ajunga.
Cind ichiul, dupa ce a lovit vreun arsic si, ori a risipit arsicele in dreapta si in stinga, ori au ramas pe muchi, cum au fost de la inceput puse, afara de acela izbitul de ichiu, care a iesit din armean, cind ichiul, zic, lovind arsicele, ramine aproape de ele, se zice ca: a ramas intre ele. Atunci jucatorul tot este indatorat sa puna calciiul in locul ichiului, dara da in care arsic i se pare mai la indemina, insa el da lenchiu.
Casa deie lenchiu, apuca ichiul de capat, dupa cum am spus ca este regula la surchideala insa de astadata stringe ichiul bine, si cind ii da drumul, aducind degetul aratator preste cel mare, loveste cu picioarele ichiului arsicul ce voieste sa scoata din armean, astfel incit acesta se duce pina dincolo de armean.
Sunt unii giolari, care daca ramin intre ele si incep a da lenchiu, nu mai scapa nici un arsic, ci pe toate le scoate. Sunt altii care dau de doua, de trei, sau de patru ori, si scot atitea arsice in cite a dat; daca se slabeste unuia degetul si nu mai loveste bine arsicele cu lenchiul, atunci se zice ca i s-a infrint, si nu mai da pina ce-i vine rindul, dupa ce toti ceilalti au dat si n-au scos toate arsicele din armean.
Cind vreun jucator de cei buni ramine intre ele si incepe a da lenchiu, iara ceilalti se sterg pe buze de a le veni si lor rindul sa deie, se aduna toti impregiurul lui si incep sa-i priceasca de la mina.
Sa zice ca-i priceste cind, stind toti impregiurul lui, se tin cu minile de pintece (de josul pintecelui de c.) si-i striga unul sau mai multi, sgirci, in momentul cind vrea sa deie lenchiu (sau: eu ma string de c...e, mina sa ti se moaie). Ei cred ca daca fac asa, se moaie mina jucatorului, scapa ichiul si nu poate sa loveasca. Daca se intimpla sa nu loveasca, se naste cearta intre copii. Jucatorii cei dibaci habar n-au de pricea de la mina, si dau de foc.
Dupa ce spurca baciul, cel ce vine dupa dinsul nu mai da de la departarea de armean invoita la inceput. Toti, dupa baci, dau din papa armeanului. Daca loveste arsicele si scoate vreunul din armean, ducindu-se arsicul de partea ceealalta, si ramine ichiul intre ele, de acolo da,si da lenchi, iar de ramine arsicul mai departe, acolo pune calciiul si-i da duca, dupa cum a facut si baciul; astfel dau unul dupa altul toti jucatorii.
Se intimpla ca unii din cei mai din coada sa nu apuce sa deie niciodata. Atunci acestia fac din nou alegere cu ichiurile, cine sa vina la rind. Caci baciul este cel ce a locuit intii si a scos arsice din armean; al doilea vine cine a scos dupa baci arsice din armean.
Aceasta se tine in seama pentru jocul urmator, cind isi pune fiecare giolul, ca sa inceapa alt joc.
Asa se juca odata arsicele in armean.
(1885)
Jocul in armean
Aceasta pagina a fost accesata de 2124 ori.
