Jocul in armasie

Jocul in armasie

de Petre Ispirescu


La acest joc trebuie un arsic, o basma impletita si un lucru oarecare, cheie, perie, sau orice. Se pot juca oriciti copii vor voi, baieti si fete amestecati.

Se fac roata toti copiii jucatori si pun la mijloc basmaua si cheia. Fiecare din copii surchideste arsicul cite o data. La cel ce cade arsicul cu beiul in sus, se zice ca este imparat si le ia cheia. El nu mai surchideste arsicul cind ii vine rindul.

La cel ce cade arsicul cu siciul in sus ia basmaua si se zice ca este armas. Apoi se incepe adevaratul joc.

imparatul si armasul nu mai surchidesc arsicul. Ceilalti copii il surchidesc cite o data, pe rind, unul dupa altul, cum se zice; la cel ce cade arsicul cu ghebosetura in sus, adeca cu om, riu se face nimic si arsicul trece in mina celui de alaturi, spre dreapta. La cel ce cade cu adincatura in sus adeca cu gaura aceluia i se da osinda. indata ce vede armasul cum a cazut arsicul, zice:

- Cite sa-i dau, doamne?

imparatul vede cine este osinditul. Are si el pe ocrotiti si pe cei ce sa-si descarce necazul, pe cei ce adeca l-au ocrotit sau l-au pedepsit mai aspru, cind le-a venit si lor rindul sa fie imparati.

Daca este din cei ocrotiti, porunceste:

- Da-i atitea ori atitea dulci.

Daca este din cei ce nu l-au crutat nici pe dinsul altadata porunceste:

- Da-i atitea ori atitea sarate.

Iar daca este din cei pe care voieste sa-si verse necazul, porunceste:

- Da-i atitea ori atitea potroace.

Uneori, desi are ochi rai pe cite vreun osindit, si ar vrea sa-si scoata necazul pe dinsul; dar, sau ca voieste sa se imprieteneasca, sau ca se teme sa nu caza in mina lui alta data, porunceste: atitea potroace, atitea sarate si atitea dulci, ori numai sarate si dulci.

Armasul trebuie sa asculte de porunca imparatului si sa faca intocmai cele poruncite, fara cirteala.

Trebuie sa se stie ca loviturile cele dulci sunt acelea pe care le da armasul, incit abia sa se simta. Cele sarate sunt, acelea date ca sa le simta bine, iar cele potroace sunt cele date de catra armas cu toata puterea.

Mai trebuie sa se stie ca si armasul isi are pe ocrotiti si pe cei ce vrea sa-si scoata din capete suferintele lui de pe cind altii erau armasi, si ramine la dinsul ca, implinind porunca imparatului, sa micsoreze ori sa adauge asprimea poruncii, fara sa se arate ca vrea sa partineasca pe cineva.

De obicei, urgia baietilor cade mai adesea pe bietele fete. Nu doara ca ele ar porunci lovituri mai aspre, cind sunt imparati, decit baietii; nici ca ar da mai cu putere, cind sunt armasi, decit micii strengarei; dar iaca numai asa, pentru ca ele sunt fete.

Copilul la care arsicul a cazut cu adincatura in sus, pina a nu auzi porunca imparateasca intinde rnina. Jocul se opreste pina ce acesta isi ia osinda. Apoi jocul incepe de la vecinul din dreapta celui osindit. La cine cade bei ia domnia si vechiul imparat intra in rindul jucatorilor, fara sa se supere, ori sa murmure si fara sa se tina in seama vechea lui imparatie, primeste osinda poruncita de noul imparat, daca se intimpla sa cada arsicul cu adincatura in sus, cind il surchideste dinsul.

Asemenea la cine cade arsicul sici, ia armasia, si vechiul armas intra in rindul jucatorilor de rind.

Cind armasul greseste si da cu vreo lovitura mai mult, decit cele poruncite de imparat, aceste lovituri mai multe le primeste el indoite, de la cel ce le-a suferit pe nedrept.

Acesta este jocul in armasie.

Aud acum pe copii ca mai joaca un joc cu arsicele, pe care-l numesc tiganeasca; dar nu se apropie nici cit negru sub unghie, in dibacie, cu jocurile vechi. Se pun mai multe arsice gramada la un loc, intr-un armenas, care de abia le cuprinde, tot pe muchi in sici, ori in bei, si negresit ca giolurile celor ce joaca trebuie sa fie de un numar de arsice de fiecare, adeca cite doua, trei, sau mai multe de jucator. Dau fiecare de la o departare de la care s-au invoit, si cel ce loveste ia atitea arsice cite a culcat.

Ca in toate pe lumea de azi, si copiii au cautat mijloacele cele mai usoare ca sa ieie cit se poate mai mult.

(1885)





Jocul in armasie


Aceasta pagina a fost accesata de 1016 ori.
{literal} {/literal}