Jocul de-a v-ati ascuns
de Petre Ispirescu
La acest joc pot sa ieie parte oriciti copii s-ar afla, baieti si fete.
Pina a nu incepe jocul se face alegerea, in chipul urmator: Cel mai istet din copii sta in mijloc; ceilalti dinaintea lui, insirati, cam intr-o jumatate de cer. Copilul din mijloc incepe a zice una din formulele urmatoare, atingind in piept pe cie unul de dinaintea lui cind pronunta cite o silaba, pe care eu am insemnat-o cu un accent grav, adeca:
I. opi secna, secna pì
Chesti-mboli na costi.
tangar
Mangar
Na c-afto
Ta afto
Belenger
Buf.
II. Iesi fetita
Dìn portita,
Ca te-asteapta Talion,
Talion fecior de domn,
Cu tichie
De fringhìe
si peana de ciocirlie,
Cu caruta Radului,
Cu caii-mparatului,
Prin mijlocul satului,
Cu biciul cumnatului.
Dorobant
Clant.
III. Trinti una, trinti doua,
Trinti fata grecului,
Pe malul petrecului.
Vine grecul manios
Cu cutitul ruginos:
- Da-mi Voichito, cheile
Sa-mi deschid laditele,
Sa scot cununìtele,
Sa-mi cunun fetitele.
- Vai de mine
Nu-s la mine,
Cì-s la popa din Popesti
Jos in casele domnesti,
Unde fata vacile,
Unde oua ratele.
IV. una mia palca
Ce e porumbaca.
Cutitele Danului
Sabia Cotanului
Limbici,
Codolici.
Aceste le stiu eu din copilaria mea. Acum in urma am aflat si pe cele urmatoare, unele de la copiii mei, altele de pe la deosebite persoane:
V. enghi
Penghi,
turcaza
Rapita
Papita
Not.
VI. una mia
Cu scump ia
Ce-ai mincat
De te-ai umflat?
sapte pite s-un pitoi
si-un gavan de usturoi
VII. ala
Bala
PortocalaCioc
Boc
Treci la loc.
VIII. Musca mare treiera
Cea mai mica vintura
Doua mere,
Doua pere,
Doua fuse d-aurele
Ma dusei la Magurele
Cu rochita d’aurele.
Bou-n cinci
Bou-n cinci
Dupa casa lui Tibis
Tibisoara
Roscodana.
La Cimpulung se zice:
Pe valea lui Buciumate
Multe oi sunt adunate.
s-ale mele,
s-ale tele,
s-ale lui Stan Caragea,
Cind tiganii tot fugea,
C-un cimpoi,
C-un fluier oi
Cu trei pui de iepuroi.
- Buna ziua biata fata!
- Eu nu sunt o biata fata,
Ci sunt o matusa beata.
Beau de ieri
De-alaltaieri,
Cu matusa din Gerghita.
Mi-am pierdut beregaita;
Aide, vere, s-o cautam
La Maria Sgircereasa
Sgirceri-o-ar Dumnezeu,
si de mini si de picioare
si de parul care-l are.
(Comunicat de preoteasa par. Nic. Diaconescu din C.-Lung.)
in Rimnicul-Sarat se zice:
XI. Unele Chifistele
Chifistigana
Pana
Panait
Rachita
Corcodeaua
Baghita.
XII. Trinti una
Trinti doua
Trinti fala grecului
Pe malul Siretului.
Vai de mine
Nu-i la mine,
Ca-i la voda-n Bucuresti
Unde oua ratele.
Unde fata vacile
Bic! saracele.
(Comunicat de dl. prof. Dim. Mirescu.)
in Buzau se zice:
XIII. Trinti doua,
Trinti fata grecului,
Pe malul petrecului.
Vai de mine,
Nu-i la mine,
Ca-i la voda-n Bucuresti
Sus in casele domnesti
Unde oua ratele,
Unde fata vacile
Bic! saracele.
(Comunicat de dlprof. Lupu-Antonescu.)
Preste Milcov se zice:
XIV. Una-i mara
Doua-i para,
Trei ii rugul
Piciorugul.
Solomon
Socotea:
Cingemiti-l
Podobiti-l
si mai iute
Du-te.
(Comunicat de dl. G. Misail.)
in Iasi se zice:
XV. Unu-i malea
Doua-i calea
Trei e rugul
Ciuturugul
Hai, du-te.
(Raposatul Lambrior o spune in "Convorbiri literare", an IX.)
La cel ce se ispraveste silaba din urma a uneia din aceste formule de alegere, acela iese din rind. si, incepind din nou formula, o zice de atitea ori, citi copii sunt cu mai putin de unul; caci unul trebuie sa ramina.
Cel ce a ramas fara sa se sfirseasca si la dinsul formula de alegere, acela se face.
Copilul ce se face sta cu minile la ochi, cu fata catra un zid sau catra niste uluce, si tot intreaba: "v-ati ascuns?”
Unul din copiii, cari trebuie sa se ascunda, care este si mai iute de picioare, sta aproape de copilul ce se face, si-l pazeste ca sa nu se intoarca sa se uite spre copiii cari se ascund.
Ceilalti copii se ascund care pe unde pot, fara sa raspunda o vorbulita macar. Cel ce se face tot intreaba: "v-ati ascuns?” iara cel ce il pindeste sa nu se uite inapoi, ii raspunde: "nu".
Acesta dupa ce vede ca toti s-au ascuns, pleaca si el sa se ascunza si, mergind, zice:
"Cine s-o uita sa-i sara ochii si sa fie iaca cum, si iaca cum”.
in Rimnicul-Sarat, iata cum zice:
Cine s-o uita
Sa-i sara ochii
in putina cu boghii,
Din par in par,
Pin-la usa lui Tatar.
(Comunicat de dl. profesor Dim. Mirescu.)
Dupa ce s-a ascuns si acesta, striga: "Cucu!”
Copiii cei ascunsi stau tupilati in ascunzatorile lor, si asteapta vreme cu prilegi ca sa iasa. Ei pindesc, si cind baga de seama ca cel ce ii cauta se uita in alta parte, iara nu inspre ei, deodata hop! ies din locurile unde erau ascunsi, fug rapede catra locul unde a stat copilul cu minile la ochi, si scuipa acolo.
Daca izbutesc sa scuipe, ori sa puna mina acolo, sunt scapati.
Copilul ce s-a facut cauta sa prinza pre vreunul din cei ce s-au ascuns, si daca pune mina pre vreunul, atunci acela prinsul se face; iara daca nu, apoi tot copilul cel dintii se face.
Daca se intimpla sa deie preste vreunul din copii in ascunzatoarea lui. ii face loc sa fuga. Pentru aceasta se da cu trei pasi mai inapoi, facindu-i loc.
Cel ascuns iese rapede si fuge sa puna mina ori sa scuipe la locul unde a stat cu minile la ochi copilul ce s-a facut.
Acesta se ia dupa dinsul si-l fugareste. Daca il prinde, apoi prinsul se face, de nu, tot el se face.
(1885)
Jocul de-a v-ati ascuns
Aceasta pagina a fost accesata de 1895 ori.