Jocul de-a v-ati ascuns

Jocul de-a v-ati ascuns

de Petre Ispirescu


La acest joc pot sa ieie parte oriciti copii s-ar afla, baieti si fete.

Pina a nu incepe jocul se face alegerea, in chipul urmator: Cel mai istet din copii sta in mijloc; ceilalti dinaintea lui, insirati, cam intr-o jumatate de cer. Copilul din mijloc incepe a zice una din formulele urmatoare, atingind in piept pe cie unul de dinaintea lui cind pronunta cite o silaba, pe care eu am insemnat-o cu un accent grav, adeca:

    I. opi secna, secna ṕ
    Chesti-mboli na costi.
    tangar
    Mangar
    Na c-afto
    Ta afto
    Belenger
    Buf.

    II. Iesi fetita
    D́n portita,
    Ca te-asteapta Talion,
    Talion fecior de domn,
    Cu tichie
    De fringh́e
    si peana de ciocirlie,
    Cu caruta Radului,
    Cu caii-mparatului,
    Prin mijlocul satului,
    Cu biciul cumnatului.
    Dorobant
    Clant.

    III. Trinti una, trinti doua,
    Trinti fata grecului,
    Pe malul petrecului.
    Vine grecul manios
    Cu cutitul ruginos:
    - Da-mi Voichito, cheile
    Sa-mi deschid laditele,
    Sa scot cunuńtele,
    Sa-mi cunun fetitele.
    - Vai de mine
    Nu-s la mine,
    Ć-s la popa din Popesti
    Jos in casele domnesti,
    Unde fata vacile,
    Unde oua ratele.
    IV. una mia palca
    Ce e porumbaca.
    Cutitele Danului
    Sabia Cotanului
    Limbici,
    Codolici.

Aceste le stiu eu din copilaria mea. Acum in urma am aflat si pe cele urmatoare, unele de la copiii mei, altele de pe la deosebite persoane:

    V. enghi
    Penghi,
    turcaza
    Rapita
    Papita
    Not.

    VI. una mia
    Cu scump ia
    Ce-ai mincat
    De te-ai umflat?
    sapte pite s-un pitoi
    si-un gavan de usturoi

    VII. ala
    Bala
    PortocalaCioc
    Boc
    Treci la loc.

    VIII. Musca mare treiera
    Cea mai mica vintura
    Doua mere,
    Doua pere,
    Doua fuse d-aurele
    Ma dusei la Magurele
    Cu rochita d’aurele.
    Bou-n cinci
    Bou-n cinci
    Dupa casa lui Tibis
    Tibisoara
    Roscodana.

La Cimpulung se zice:

    Pe valea lui Buciumate
    Multe oi sunt adunate.
    s-ale mele,
    s-ale tele,
    s-ale lui Stan Caragea,
    Cind tiganii tot fugea,
    C-un cimpoi,
    C-un fluier oi
    Cu trei pui de iepuroi.
    - Buna ziua biata fata!
    - Eu nu sunt o biata fata,
    Ci sunt o matusa beata.
    Beau de ieri
    De-alaltaieri,
    Cu matusa din Gerghita.
    Mi-am pierdut beregaita;
    Aide, vere, s-o cautam
    La Maria Sgircereasa
    Sgirceri-o-ar Dumnezeu,
    si de mini si de picioare
    si de parul care-l are.

(Comunicat de preoteasa par. Nic. Diaconescu din C.-Lung.)

in Rimnicul-Sarat se zice:

    XI. Unele Chifistele
    Chifistigana
    Pana
    Panait
    Rachita
    Corcodeaua
    Baghita.

    XII. Trinti una
    Trinti doua
    Trinti fala grecului
    Pe malul Siretului.
    Vai de mine
    Nu-i la mine,
    Ca-i la voda-n Bucuresti
    Unde oua ratele.
    Unde fata vacile
    Bic! saracele.

(Comunicat de dl. prof. Dim. Mirescu.)

in Buzau se zice:

    XIII. Trinti doua,
    Trinti fata grecului,
    Pe malul petrecului.
    Vai de mine,
    Nu-i la mine,
    Ca-i la voda-n Bucuresti
    Sus in casele domnesti
    Unde oua ratele,
    Unde fata vacile
    Bic! saracele.

(Comunicat de dlprof. Lupu-Antonescu.)

Preste Milcov se zice:

    XIV. Una-i mara
    Doua-i para,
    Trei ii rugul
    Piciorugul.
    Solomon
    Socotea:
    Cingemiti-l
    Podobiti-l
    si mai iute
    Du-te.

(Comunicat de dl. G. Misail.)

in Iasi se zice:

    XV. Unu-i malea
    Doua-i calea
    Trei e rugul
    Ciuturugul
    Hai, du-te.

(Raposatul Lambrior o spune in "Convorbiri literare", an IX.)

La cel ce se ispraveste silaba din urma a uneia din aceste formule de alegere, acela iese din rind. si, incepind din nou formula, o zice de atitea ori, citi copii sunt cu mai putin de unul; caci unul trebuie sa ramina.

Cel ce a ramas fara sa se sfirseasca si la dinsul formula de alegere, acela se face.

Copilul ce se face sta cu minile la ochi, cu fata catra un zid sau catra niste uluce, si tot intreaba: "v-ati ascuns?”

Unul din copiii, cari trebuie sa se ascunda, care este si mai iute de picioare, sta aproape de copilul ce se face, si-l pazeste ca sa nu se intoarca sa se uite spre copiii cari se ascund.

Ceilalti copii se ascund care pe unde pot, fara sa raspunda o vorbulita macar. Cel ce se face tot intreaba: "v-ati ascuns?” iara cel ce il pindeste sa nu se uite inapoi, ii raspunde: "nu".

Acesta dupa ce vede ca toti s-au ascuns, pleaca si el sa se ascunza si, mergind, zice:

"Cine s-o uita sa-i sara ochii si sa fie iaca cum, si iaca cum”.

in Rimnicul-Sarat, iata cum zice:

    Cine s-o uita
    Sa-i sara ochii
    in putina cu boghii,
    Din par in par,
    Pin-la usa lui Tatar.

(Comunicat de dl. profesor Dim. Mirescu.)

Dupa ce s-a ascuns si acesta, striga: "Cucu!”

Copiii cei ascunsi stau tupilati in ascunzatorile lor, si asteapta vreme cu prilegi ca sa iasa. Ei pindesc, si cind baga de seama ca cel ce ii cauta se uita in alta parte, iara nu inspre ei, deodata hop! ies din locurile unde erau ascunsi, fug rapede catra locul unde a stat copilul cu minile la ochi, si scuipa acolo.

Daca izbutesc sa scuipe, ori sa puna mina acolo, sunt scapati.

Copilul ce s-a facut cauta sa prinza pre vreunul din cei ce s-au ascuns, si daca pune mina pre vreunul, atunci acela prinsul se face; iara daca nu, apoi tot copilul cel dintii se face.

Daca se intimpla sa deie preste vreunul din copii in ascunzatoarea lui. ii face loc sa fuga. Pentru aceasta se da cu trei pasi mai inapoi, facindu-i loc.

Cel ascuns iese rapede si fuge sa puna mina ori sa scuipe la locul unde a stat cu minile la ochi copilul ce s-a facut.

Acesta se ia dupa dinsul si-l fugareste. Daca il prinde, apoi prinsul se face, de nu, tot el se face.

(1885)




Jocul de-a v-ati ascuns


Aceasta pagina a fost accesata de 974 ori.
{literal} {/literal}