Jocul de-a fetele

Jocul de-a fetele

de Petre Ispirescu


La acest joc iau parte si baieti si fete. Copiii mai mari de zece ani nu se amesteca in acest joc. Lor nu le mai plac jocuri de acestea.

Oriciti copii vor fi, se fac o tabara. Capetenia lor pare a fi un negutator, sau stiu eu ce; caci el este totul al copiilor.

Pre linga capetenia copiilor se aleg doi dintre cei mai rasariti, si zic ca unul este ingerul, celalalt Dracul, si se dau de-o parte.

Atunci capetenia copiilor ramasi linga dinsul spune fiecaruia din ei la ureche ce fata este el, si-i zice sa tina minte bine.

Numele fetelor ce pune el copiilor este dupa inchipuirea ce-si face el ca poate sa fie mai greu de ghicit, si dupa cum este el mai istet si mai ager la minte.

inchipuirea lui este netarmurita. Gindul lui se suie pina in cer, se coboara pina in iad, la lucruri nevazute si se preumbla pe pamint printre lucrurile vazute.

De multe ori auzi punindu-se copiilor fete ce nici prin minte nu-ti trece, ca de-o pilda: fata lui Dumnezeu, fata ca barba lui Christos, ca raiul, ca limba lui uciga-l crucea, ca fata iadului, ca fata bisericii, apoi ia de la flori ce i se pare mai deosebit, si altele si altele.

Dupa ce a pus fiecarui copil cite o fata, pe care numai amindoi o stiu, se aseaza undeva la umbra, sezind jos. Capetenia sta in fruntea tuturor si asteapta.

Dracul si ingerul stau de-o parte, fara sa fi auzit ce nume de fete a pus capetenia fiecarui copil. Mai intii vine ingerul catra capetenia copiilor, sarind intr-un picior. El zice:

- Glin, glin, glin, glin.

- Cine este? intreaba capetenia.

- ingerul, i se raspunde

- Ce cauta?

- Fete.

- Ce fel de fete?

- Ca vioreaua, ca nucul etc.

si n-are voie sa zica deodata mai mult, decit numai o fata.

Daca se afla printre copii vreunul care sa poarte fata ce a cerut, capetenia i-l da; de nu, se intoarce desert la locul lui.

Acum vine Dracul:

- Bum, bum, bum, bum.

- Cine este?

- Dracul.

- Ce cauta?

- Fete.

- Ce fel de fete?

Spune si Dracul ce i se pare: fata ca iadul, ca naframa Precestii etc.

Daca se afla printre copii vreunul cu asemenea fata i-l da si lui, iara daca nu, se intoarce si el desert. si astfel vine pe rind ingerul si Dracul, pina ce ghicesc fetele puse de capetenia copiilor, luind fiecare atitia copii cite fete a ghicit.

Copiilor, cari au fost ghiciti de ingerul, le pare bine, iara cei ghiciti de Dracul stau mihniti. Sfirsindu-se de ghicit toate fetele, capetenia trage un semn pe pamint cu un bat. Aceasta se zice ca este hotar.

De o parte vine ingerul si de alta Dracul. Pun fiecare piciorul cel drept pe hotar si, facindu-si miinile scoabe, se apuca amindoi si cearca sa se traga unul pe altul preste hotar in partea lui.

Daca biruieste ingerul pe Dracul, si mai adesea asa se intimpla; caci mai intotdeauna cel mai teapan dintre copii se face ingerul, atunci toti cu totii se iau dupa Dracul,

il huiduiesc, si-l alearga nitel, fara a-i face vrun rau; ci rizind si facind haz de Dracul ca este biruit, si copiii toti trec in partea ingerului.

Dara daca biruieste Dracul pe inger, tragindu-l preste hotar la dinsul, copiii trec in partea Dracului, cu buzele lasate si tristi, iara ingerul cu nasul cazut se trage de-o parte.

Dupa aceasta, ori incepe jocul din nou, sau se invoiesc a se juca de-a altceva.

Acest joc este si de vara si de iarna. Se poate juca si in casa si afara.

(1885)




Jocul de-a fetele


Aceasta pagina a fost accesata de 996 ori.
{literal} {/literal}