Petre Ispirescu

Petre Ispirescu

Nascut la ianuarie 1830 la Bucuresti ; decedat la 27 noiembrie 1887 la Bucuresti

a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor si tipograf roman.

Copilaria

1830   Petre Ispirescu s-a nascut in 1830 in Bucuresti, in mahalaua Pescaria Veche. Tatal sau, Gheorghe Ispirescu, proprietarul unei frizerii pe Calea Vacaresti, a mai avut doi baieti si o fata. Despre acestia se stie foarte putin si chiar Ispirescu in jurnalul sau ori in amintirile din scoala ii aminteste doar in treacat. Singurul membru al familiei despre care vorbeste cu dragoste si recunostinta este mama sa, Elena, o ardeleanca de origine, ocrotitoarea si sfatuitoarea cea mai apropiata. Petre Ispirescu n-a putut sa invete prea multa carte. Intr-o scrisoare pe care o trimite in 23 aprilie 1883 profesorului I.Urban Jarnik de la Viena, ii marturiseste acest lucru: < Afla,domnul meu,ca eu nu am trecut nici 4 clase primare. Din nefericire, pe vremea cand am invatat eu carte, scolile nationale erau in organizare > Dupa ce si-a insusit primele notiuni de citire si de scriere cu dascalul Niculae de la biserica Udricari, Petre Ispirescu ajunge elevul vestitului dascal Stan de la Biserica Doamna - Olteni. La scoala acestui dascal amintit cu lauda de I.Ghica in Scoala acum 50 de ani < baiatul se deprinde si cu aritmetica, dar si cu citirea ceaslovului, psaltichiei si evangheliei >

1843   Pentru ca tatal sau nu avea posibilitati sa-l dea sa invete o meserie, Petre Ispirescu se duce sa deprinda psaltichia la profesorul G.Voiculescu de la Biserica Doamna Balasa. Fiind silitor, este angajat, impreuna cu alti elevi ,sa cante duminica in strana bisericii, pentru 10 lei pe luna. Astfel a inceput Ispirescu sa-si castige existenta, la varsta de numai 13 ani. Singura alinare a dorintei de invatatura i-a ramas cititul cu nesat a tot felul de carti : Stiu ca in mina mi-au cazut Erotocritul, Halimaua si Alexandria, pe care le devoram. Acestea mi-au excitat curiozitatea sa stiu cum se face cartile (jurnalul lui Petre Ispirescu)

Adolescenta si tineretea

1844 - 1848   Curiozitatea l-a impins pana la usa tipografiei lui Zaharia Karkaleki, unde a si intrat ca ucenic . Petre Ispirescu lucreaza in tipografia aproape primitivea , cate 14 ore pe zi. In timpul liber citea, scria versuri pe care nu le arata nimanui si pe care nu le publica niciodata si invata limba franceza.

1848   Se califica in meseria de tipograf. Devine serios, staruitor şi solitar. Patronul ii mareste salariul insa si responsabilitatile, iar duminicile il invita sa-si petreaca timpul liber alaturi de familia sa, nadajduind ca -si va marita fiica cu Petre.

1849   Moare tatal lui Petre Ispirescu - Gheorghe Ispirescu

1849   Pentru a-si mai inveseli mama intristata de doliul recent, Petre invata sa cante la chitara. Inzestrat cu simt artistic si literar scrie primele sale versuri.

1853   Un foarte bun prieten de profesie medic si un altul negustor - un om retras de afaceri, il invata franceza dandu-i lectii seara dupa terminarea lucrului . Cand avea timp scria pe tot felul de hartii si citea tot ce-i cadea in mana.

1854   Patronul sau ii propune s-o ia in casatorie pe-o nepoata de a sa. Petre refuza, parasind tipografia şi se angajeaza la alta tipografie. Continua sa locuiasca alaturi de mama sa.

1854   Dorind sa aiba un loc de munca in contact cat de cat cu literatura, Petre Ispirescu se muta la tipografia lui Iosif Compaing, unde are prilejul sa lucreze la tiparirea unor traduceri din Swift, J.J.Rousseau, V.Hugo, potolindu-si astfel setea de lectura. In aceasta perioada se integreaza, alaturi de alti patrioti, in frontul luptei pentru Unirea Principatelor.

1858    Petre Ispirescu primeste insarcinarea sa tipareasca pe ascuns corespondenta secreta dintre antiunionistul Vogoride si fratele sau, diplomat la Londra. Afla insa politia si aresteaza toti complicii la aceasta actiune, inclusiv pe Petre Ispirescu. Eliberat dupa trei saptamani, nu se mai poate intoarce la tipografie, deoarece locul ii fusese deja ocupat.

1858 - 1863   Lucreaza in redactia ziarului National , sub atenta indrumare a lui Vasile Boierescu , in functia de director al acestui ziar .Despre acesti 5 ani, Ispirescu spunea ca au fost timpul de fericire al vietii mele.

1858-12-01   Vasile Boerescu, participant al Unirii si viitorul ministru de externe, ii ofera directia unei tipografii mai moderne, care poseda prima presa mecanica din Bucuresti. Aici imprima revista "Nationalul".

1860 - 1863   Il gasim ca asociat al lui Vasile Boierescu la tipografia acestuia .

1861   Decide ca este timpul sa renunte la viata de burlac . Se casatoreste cu Sevastita, fiica lui Dima Petrescu, staroste de cavafi; au impreuna 10 copii. Isi va cumpara o casa pe strada Salciilor, astazi in plin centrul Bucureştilor. Activitatea sa de tipograf il face sa intre in contact cu scriitorii si cu oamenii timpului sau - I. Ionescu de la Brad, N. Filimon, I. Ghica, D. Bolintineanu.

Debutul

1862-01-21   In aceasta perioada face cunostinta si lucreaza alaturi de Ion Ionescu de la Brad, N.Filimon, D.Bolintineanul, I.Ghica, care-l incurajeaza si-l stimuleaza. La indemnul lui I.Ionescu de la Brad, publica in Taranul roman, nr.11 din 21 ian.1862, primul sau basm, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte ,semnat cu modestie P.I. Dupa debut, rare sunt numerele jurnalului Taranul roman care sa nu publice basmele sale tot mai gustate de cititori. Dupa Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, mai apar Praslea cel voinic si merele de aur, Balaurul cel cu sapte capete, Fata de imparat si pescarul, Fiul vanatorului.

Activitatea literara

1862-03-01 - 1872   Timp de un deceniu, Petre Ispirescu nu va mai niciun basm.

1862-04-07    La indemnul prietenilor sai scriitori, Ispirescu inmanuncheaza o parte din productiile sale in brosurica Basme sau snoave populare.

1863   Tipografia este vanduta lui Cezar Bolliac, iar Petre Ispirescu ramane din nou fara un loc de munca asigurat .

1863    C. A. Rosetti, viitor ministru, il invita sa preia directia imprimeriei unde iesea de sub tipar Romanul, revista partidului liberal, atunci in opozitie.

1864   Se straduieste sa injghebeze si cateva asociatii : Tipografia lucratorilor asociati care insa dureaza putin. Dupa doi ani, petrecuti la conducerea Imprimeriei Statului de unde demisioneaza, formeaza impreuna cu Georgian C.Petrescu-Conduratu si I.Buznea, o noua asociatie : Noua tipografie a laboratorilor romani. Dizolvandu-se si aceasta, dupa 10 ani, Petre Ispirescu deschide, pe cont propriu, Tipografia Academiei Romane. In aceste tipografii, pe care le sustine prin stradania si truda sa,se tiparesc Ghimpele, Columna lui Traian ,Revista literara, precum si multe dintre operele marilor scriitori. In aceasta perioada ii cunoaste pe Al.Odobescu, B.P.Hasdeu, V.Alecsandri, L.Saineanu, Delavrancea.

1866 - 1868   Abdicarea de la tron a domnitorului A. I. Cuza este consemnata cu regret de catre Revista sa. La invitatia lui Ion Ghica, ministrul de internela acea vreme , accepta sa supravegheze si sa ia directia Imprimeriei de Stat.

1868   Petre Ispirescu, impreuna cu alti trei asociati , fondează "Noua tipografie a Laboratorilor romani". Lucreaza temeinic, dar cheltuielile devin o chestiune complicata si greu de strunit.

1870   Revoltat de guvernarea stapanirii si de superficialitatea sjujbasilor, simtite chiar pe spinarea lui de targovet impovarat cu datorii si cu greutatile unei case de copii, pe care ii hranea din munca mainilor sale, exclamase: pina cind are sa mearga si unde au sa se sfirseasca nenorocirile ce se gramadesc pe capul bietei tari. Greutatile vietii l-au albit la 35 ani, la 45 era garbov, la 50 un mosneag bland cu fata de ceara, cu barba si sprancenele albe, stufoase.

1872   Publica "Legendele sau basmele rominilor".

1873 - 1874   Apar Snoave sau povesti populare adunate din gurile acelora care stiu multe

1876   Apar Ispravele şi viaţa lui Mihai Viteazul.

1876    Publica Legendele sau basmele romanilor .

1877   Publica un articol intitulat Basme romane şi basmele franceze.

1880   Moses Gaster publica un articol despre Ispirescu īn "Literatur Blatt fur die Germanische und Rumanische Philologie". Īsi petrece nopţile copiind texte pentru J. Urban Jarnik care visa sa facă la Viena o Crestomatie romana de texte vechi si rare. Munca nu se lasa mult asteptata. Cu aceasta ocazie are primul contact cu Eminescu si cu Slavici si reuseste , in urma lecturilor destul de sistematice, sa dea viata vechilor texte ale literaturii romane.

1882    Apar Povestile unchiasului sfatos, cu o prefata semnata de Al.Odobescu.

1882   Indemnat de Vasile Alecsandri, Petre Ispirescu alcatuieste o editie completa din Legendele sau basmele romanilor. In scrisoarea adresata autorului ce tine loc de prefata volumului , bardul de la Mircesti gaseste cuvinte de lauda : recunostinta noastra iti este dar cistigata pentru totdeauna. Pretiosul dumitale volum trebie sa se afle in fiecare casa . Desi intruneste aprecieri elogioase din partea unor carturari de prestigiu, culegerea semnata de Petre Ispirescu n-a fost luata in seama de rafinatii Academiei din oranduirea burgheaza,care au respins-o de la premiul la care candida. Din pricina acestei atitudini dispretuitoare a oficialitatilor culturale burgheze, cartile sale erau tot mai rar recomandate spre difuzare si vanzare.

Amurgul vietii

1883-05-21   Sufera un atac de congestie cerebrala, din care isi revine cu greu si isi reia munca. In timpul liber se intalnea cu L.Saineanu, B.S.Delavrancea, Al.Vlahuta, care-i cautau tovarasia si-i sorbeau vorba neaosa romaneasca.

1885   Se preocupa , primul scriitor la noi, de valorificarea folclorului pentru copii , īn volumul Jocuri şi jucarii de copii, adunate de Ispirescu, culegător-tipograf (Sibiu, Editura Institutului tipografic).

Sfarsitul

1887-11-27   In zorii zilei , dupa o noapte petrecuta la masa de scris, Petre Ispirescu moare, tot in urma unui atac de congestie cerebrala. Desi V. Alecsandri, B.P.Hasdeu, AL.Odobescu si alti carturari de vaza au aratat marea valoare a scrierilor lui Petre Ispirescu, scoala burgheza romaneasca a trecut cu discretie peste numele lui, socotindu-l doar un culegator de povesti. Petre Ispirescu n-a vazut in basme doar mijlocul naiv de a incanta pe copii la gura sobei. Chiar si faptul ca cele mai multe dintre povestile sale le-a publicat in ziare si reviste ce se adresau publicului larg, dovedeste ca scriitorul le acredita rolul de educator al maselor de cititori.

1887-11-30   Este inmormantat in Cimitirul Bellu din Bucuresti. Apar in presa cuvinte de adanca apreciere si deosebit regret privind disparitia omului si scriitorului Petre Ispirescu .



Comanda acum !!!
CD-AUDIO-MP3 - 21 basme


No flash player!

It looks like you don't have flash player installed. Click here to go to Macromedia download page.


Biografie

Opera

Comanda acum !!!
CD-AUDIO-MP3 - 21 basme